Am acceptat
provocarea de a participa la concursul campaniei ‘’Dulce si sanatos, cu
magiunul de prune Topoloveni’’, organizat de catre Sonimpex Topoloveni. Sunt o
consumatoare a acestor produse de multa vreme si le iubesc pentru ca sunt delicioase dar mai ales naturale 100%, asadar imi este
usor sa vorbesc despre ele, cu atat mai mult cu cat am preparat deja dulciuri
din magiunul Sonimpex in urma cu mai bine de un an, cu ocazia sarbatoririi a
100 de ani de magiun romanesc. Dupa ce am vizitat fabrica de la Topoloveni mi-a
fost intarita si mai mult ‘’apartenenta’’ la aceste produse pentru ca sunt
preparate cu atata grija si migala, incat nu poti decat sa le spui ‘’da’’ iar
cel mai important lucru de stiut despre aceste produse este faptul ca sunt
naturale 100%, nu au adaosuri, nu au zahararuri, asadar sunt optime pentru
toata lumea: mici si mari!
Acest desert este
unul dintre deserturile copilariei mele, un desert pe care il iubesc nespus si
care de fiecara data cand il pregatesc ma duce inapoi in timp in asa fel, incat
sunt in stare sa percep momentele, mirosurile de odinioara si chipul drag al
bunicii mele. Dar pana sa va impartasesc reteta mea, vrea sa va spun cateva
vorbe despre istoria acestui desert, numit de unii prajitura si tort de catre
altii. Exista pana si astazi cateva dubii asupra originii retetei pentru ca
exista doua tabere: cea a celor care sustin ca mai intai s-a nascut
‘’Crumble-ul’’, versiunea britanica,
ipoteza putin credibila si cea a celor care sustin ca
‘’Streuselkuchen’’-ul a fost primul.
Dar sa incepem cu
inceputul: Streusel inseamna in limba germana, firimituri. Germanii atribuie
dintotdeauna originea acestei minunatii Saxoniei si Sileziei, unde la inceputul
anilor 1800 cand a inceput sa se raspandeasca cuptoarele in casele oamenilor si
cand scriitorul Karl von Holtei a elogiat prajitura intr-o scrisoare de a sa
drept ‘’simbolul patriei noastre’’.
La acea vreme era
desertul cel mai raspandit, preparat la nunti si botezuri, la sarbatorile
satelor si la recolta viilor. Mai pe larg, vorbeste despre Streuselkuchen
vocabularul fratilor Grimm care a inceput sa fie publicata incepand cu anul
1854. Mai tarziu datorita gustului extraordinar cucereste toata Germania.In
Vestfalia era si este faimoasa de exemplu, drept ‘’tortul de inmormantare’’
intrucat era prajitura preferata la masa organizata dupa ceremonia de inhumare.
In Marea Britanie se numeste ‘’Crumble’’, nestiinduse exact originea, unii spun
ca ar fi irlandeza, altii ca ar fi britanica insa ceea ce este clar este faptul
ca a ajuns acolo numai dupa al doilea razboi mondial.
In Statele Unite exista o
varianta cunoscuta sub numele de ‘’Apple Crisp’’dar si aceasta a facut lungul
drum al oceanului, adusa in lumea noua de catre emigrantii germani, fiind
cunoscuta mai mult sub numele de ‘’German Streusel Cake’’. Dar stati asa ca nu
s-a terminat pentru exista si in Italia ceva asemanator, tortul ‘’Sbrisolona’’
din Mantova dar este preparata putin diferit in sensul in care se prepara din
faina alba si faina galbena, numele insemnand acelasi lucru in dialectul
regional, si-anume firimituri.
Delicioasa
si aceasta verisoara indepartata a Streuselkuchen-ului, in nordul Italiei fiind
datata incepand cu 1600 la curtea celebrilor Gonzaga despre care v-am scris
deja. Trebuie sa tinem cont insa de faptul ca la acea vreme nu exista inca
zaharul rafinat, ceea ce ne face sa ne gandim la un alt fel de reteta fata de
cea actuala. Adevarul este ca indiferent cum o prezentam, aceasta prajitura
este un mic miracol in multitudinea de dulciuri.
Dar gata cu abaterile
de la cauza, haideti sa vedem cum se prepara!
Ingrediente pentru
aluat:
300 gr faina
125 ml lapte
40 gr unt
20 gr drojdie
proaspata
25 gr zahar
1 ou
Zeama de la ½
lamaie
Putina sare
Ingrediente pentru
umplutura:
Magiun de prune
Topoloveni
400 gr prune
3 linguri zahar
10 ml Cognac
10 ml Rom
½ lingurita
scortisoara in pulbere
Praf de gimbir cat
luati intre varfurile degetelor
Praf de cuisoare
cat luati intre varfurile degetelor
Ingrediente pentru
Streusel:
100 gr zahar
175 gr faina
110 gr unt de
calitate
1 plic de zahar
vanilat
Pentru decorat:
zahar pudra cu scortisoara, sos din prune, cateva felii de prune, o frunzulita
de menta si scortisoara.
Preparare:
Incalzim laptele si
diluam in acesta drojdia. Amestecam faina cu zaharul, sarea, oul si untul la
temperatura camerei, dupa care adaugam laptele cu drojdia si apoi framantam
bine timp de 5-6 minute, pana cand obtinem un aluat omogen si destul de moale.
Acoperim cu un stergar curat de bucatarie, punem la sursa de caldura si lasam
sa dospeasca timp de 30-35 de minute.
Intre timp spalam
prunele, le uscam intr-un stergar, le despicam in doua eliminand samburele si
taiem inca odata in jumatate, condimentam cu zaharul, scortisoara, praful de
ghimbir, praful de cuisoare, romul si Cognac-ul.
300 de gr le punem
deoparte si 100 gr de prune le punem la foc mic timp de circa 10 minute, nu mai
mult. Scoatem cateva bucati pentru ornare si restul compozitiei o mixam pana
cand obtinem o crema omogena pentru ornare.
Streusel-ul este
usor de preparat insa trebuie sa va inarmati cu putina rabdare:
Faramitam toate
ingredientele cu varfurile degetelor, trebuind sa obtinem firimituri cat mai
mari posibile. Puteti sa folositi ce forma doriti: dreptunghiulara sau rotunda.
Astazi am ales o forma rotunda detasabila, pe care am uns-o cu unt si am
presarat-o cu faina. Pe fundul acesteia asezam aluatul, intinzandu-l cu
ajutorul degetelor. Deasupra intindem magiunul de prune Topoloveni cam de
jumatate de deget inaltime. Nu v-am dat o cantitate fixa de magiun deoarece
conteaza forma pe care o folosim. Eu am consumat circa jumatate de borcan.
Deasupra magiunului
asezam prunele condimentate si deasupra vom pune Streusel-ul. Daca nu s-au
format bine firimiturile, le putem face si cand le asezam deasupra prajiturii.
Ne va lua putin mai mult timp dar merita efortul.
Dam la cuptor
preincalzit la 180 de grade timp de circa 30 de minute, pana cand va creste si
deasupra va deveni aurie. Atentie: cand dam prajitura la cuptor, dam focul la
mediu si verificam de mai multe ori deoarece daca o tinem prea mult la cuptor,
partea de jos din aluat va deveni prea tare.
Dupa ce o scoatem
din cuptor o presaram cu zahar pudra amestecat cu scortisoara si o servim
calduta.
Aceasta prajitura
poate fi preparata cu magiun, dulceata, mere, fructe diferite sau ciocolata.
Bunica mea o
preparara vara cu fructe, iarna cu dulceata si uneori cu mere pentru ca la acea
vreme erau cam singurele fructe de gasit pe timp de iarna.
Putem sa o servim
cu crema de patiserie sau cu sos din fructul cu care preparam prajitura.
Si cum nu ma pot
abtine am incercat o formula combinata de magiun cu fructe proaspete,
rezultatul fiind excelent si da, recunosc ca mai aveam in pivnita un borcan de
magiun ( cel din fotografie ) inafara de cel primit de la Topoloveni pentru ca
iubesc aceste produse.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu