duminică, 4 mai 2014

Calatorii prin gusturile lumii - Enogastronomia siciliana



Sunt putine locuri pe lumea aceasta precum Sicilia si nu vorbesc despre acea insula masacrata de mafie si mai ales de politica si medii, vorbesc de adevarata Sicilie, acel loc unde oamenii sunt mult mai ospitali decat in nordul Italiei, acel loc care miroase a mare, citrice si mirodenii.Despre locul care are mare si munte, istorie si modernism si totodata o enogastronomie de exceptie. Cand vorbesti despre gastronomie in Sicilia, incepi de fapt o drumetie in drumetie care te duce inapoi in negura vremurilor. Vei incepe sa intalnesti feluri de mancare unice care dezvaluie prospective ale timpului si care iti sugereaza imagini si locuri ca intr-o poveste. Gastronomia insulei este bogata in produse parfumate, gusturi care sunt precum pozitia geografica a Siciliei: un delicios echilibru intre cer si pamant, intre mare si pamant. O cultura gastronomica inscrisa in traditia mediteraneana cu o multitudine de produse unice prin mirodenii si parfumuri care isi aduc marturia asupra faptului ca insula de secole intregi s-a gasit in centrul atentiei popoarelor de pretutindeni. Multele dominatii au lasat in urma lor monumente si ruine care ne vorbesc despre splendoarea trecutului lor magnific care au marcat profund peisajul prin culturi aduse si semanate in modus vivendi-ul local pe care le regasim si astazi in Sicilia mai ales in istorie si gastronomie. Un asemenea trecut, atat de bogat nu putea sa nu lase mostenire aceasta panorama plina de marturii, iar gastronomia nu este mai prejos. Despre traditia gastronomica siciliana nu se poate vorbi ca despre o entitate unica: diversitatea creata de catre diferitele influente culturale s-au incrucisat cu cele determinate de diversitatea dintre gastronomia de pe coasta si cea din interiorul insulei. Doua lumi inca foarte indepartate si astazi la fel ca in Insulele Sardiniei. Si-atunci gandindu-ne la traditia gastronomica siciliana este ca si cand ne-am imagina o masa multicolora: culori puternice iar langa acestea, culori neutre si sterse, un joc de apeluri si trimiteri sugestive, mai mult decat descifrabile.

Mai intai de toate in gastronomia siciliana exista o varietate foarte mare de paine in functie de zone si de ceea ce ofera ele ca ingrediente. Paine cea mai cunoscuta in insula este cea numita in dialect sicilian ‘’pane cunsato’’, adica paine condimentata care se consuma calda; apoi ‘’pane ca’meusa’’, o paine traditionala care contine splina si care se vinde pe toate tarabele din Palermo. Familiaritatea cu produsele naturale si cu simplitatea, sunt inca astazi o caracteristica a gastronomiei din partea orientala a insulei, leaganul Magnei Grecii. Sunt usor de gasit analogii cu bucataria din interiorul insulei, marcata de obiceiuri taranesti caracterizate de folosirea masiva a legumelor si a zarzavaturilor iar vinetele sunt un exemplu semnificativ deoarece sunt folosite cvasi in orice, incepand de la aperitive la pastele fainoase, la garnituri si pana la faimoasa ‘’parmigiana di melanzane’’. Produsele din pastorit stau la loc de frunte, in timp ce consumul de carne este o exceptie de cele mai multe ori rezervata sarbatorilor. Carnea in insula este de cele mai multe ori preparata la gratar iar carnurile cele mai uzate sunt carnea de porc dar cel mai mult carnea de oaie.

In partea occidentala a insulei, parte profund marcata de influenta araba si de traditiile imparatesti, gastronomia devine foarte bogata, cautata si plina de contraste neobisnuite. De la austera simplitate a templelor grecesti, ajungem la rafinatetea bucatelor din ‘’1001 nopti’’ a unui Palermo arabesc si excesul unei arhitecturi a cladirilor baroce. Ca exemplu este ‘’caponata de vinete’’ sau ruloul de carne umplut cu jambon si oua, rulourile palermitane care contin pesmet, stafide, muguri de pin, branza, ceapa si foi de dafin.Asadar, o diferenta radicala fata de bucataria italiana cunoscuta pentru gusturile sale simple si asta tocmai datorita influentelor orientale. Aceste bucate complexe aveau odinioara rolul de a face parada bogatiei. Nu lipseste insa in marile orase nici bucataria de inspiratie populara precum bucatarioarele de strada, cuptoarele sau tarabele unde gasim tot felul de minunatii precum painisoare de toate felurile, ceapa argintie la cuptor sau blinele. Dar intorcandu-ne la influentele istorice si la arabi, acestora se datoreaza introducerea citricelor, a zaharului, scortisoarei, sofranului si a orezului in bucataria traditionala altfel decat in nordul Italiei si aici este de ajuns sa ne gandim la ‘’arancini’’ , un fel de chiftelute din orez, umplute cu ragout din carne, mazare si branza. Acestia au ajuns in timp un soi de emblema a gastronomiei siciliane si va garantez ca nu exista ‘’arancini’’ mai buni pe lumea aceasta decat la Catania sau satucele din imprejurimi. Dar sa vorbim de ingredientul principal al gastronomiei siciliene: pestele. Am batut insula in lung si in lat si fiind amanta a pestelui de mare, as fi fost in stare sa mananc peste de 3 ori pe zi. In traditia populara, pe primul loc este tonul insa in toate colturile insulei se folosesc sardinele si hamsiile in nenumarate feluri, de la marinat crud la preparat pentru sosul pastelor fainoase sau felul doi. Apoi ajungand in zona Messina, regele este pestele spada care acolo se prepara sau pur si simplu la gratar cu un sos din ulei de masline si suc de lamaie sau ‘’alla ghiotta’’, adica reteta lacomului care se prepara cu ceapa, rosii, masline si capere. Acelasi peste spada in zona Trappani se prepara cuscus sau cum este numit local ‘’cuscusu’’, o versiune insulara a cuscusului de origine maghrebian pe baza de peste.

O atentie deosebita merita produsele de patiserie care in Sicilia fac parte din obiceiurile cotidiene, parfumul acestora fiind in aer oriunde te-ai duce, precum parfumul rozmarinului, a feniculului salbatic sau al oreganului proaspat. Pintre dulciurile cele mai faimoase sunt fructele ‘’martorana’’, dulciuri colorate natural si obtinute din pasta de migdale. Acestea au fost inventate intr-o manastire palermitana a carui nume le poarta acestea. Dar sa nu uitam faimoasele dulciuri siciliene care si-au castigat in timp un renume la nivel mondial si aici as aminti: ‘’cassata siciliana, cannoli, pignoccata, biancomangiare’’ si bine inteles delicioasele granite si multitudinea de inghetate. Cea mai buna granita pe care am savurat-o in Sicilia, se gaseste in piata centrala de pe culmea Taorminei,granitele traditionale fiind cele din cafea, lamaie, migdale sau fistic, aurul verde al insulei insa in carti gasim ca si granita rafinata, cea din iasomie care era preparata odinioara la nunti ca digestiv intre felurile de mancare; iar daca doriti sa gustati inghetata de Maestru, mergeti in Palermo pe bulevardul principal si veti avea ocazia sa degustati pana si inghetata preparata din vinete, rosii, spanac sau ardei. Si iata ca ajungem la vinuri si distilate si nu putem sa nu amintim de distilatul din fistic, mandarine, petale de trandafiri sau faimoasa Marsala. La capitolul vin, imi este foarte greu sa spun care este cel mai bun si asta pentru ca pe durata sederii mele nu am degustat nici macar un vin despre care sa pot scrie ca nu a fost bun. Voi aminti doar de Corvo, Etna Rosso, Nero d’Avola, Passito di Pantelleria,Cerasuolo di Vittoria, Marsala, Moscato di Noto si Malvasia delle Lipari.

Am ajuns la sfarsitul acestei calatorii gastronomice de astazi si sper sa fi reusit sa va fac parte a povestii pentru ca la randu-mi, fantezia m-a condus din nou pe stradutele traditionale din Palermo, in minunatia palatelor arabesti si in satucele traditionale unde inca mai vezi pe ici pe colo femei cu capul acoperit sau bunici care inca poarta pe cap faimoasele ‘’coppole’’ dar stati linistiti,  pe acele stradute nu am intalnit mafia ci oameni normali si foarte ospitali, asa cum suntem si noi romanii, oameni care doresc sa isi impartaseasca povestile si traditiile la un pahar bun de Malvasia.
Pentru cei care sunt amanti de vacante enogastronomice si culturale, Sicilia este unul dintre acele locuri unde va puteti rasfata printre miresmele traditionale ale insulei, un loc pe care nu il veti uita niciodata.

© 2014 Gabriella Pascaru Bisi All Rights Reserved


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu